My life

sâmbătă, 21 august 2010

Momentul plecarii


A sosit si ziua in care trebuie sa plec.
Firar.Plang?!
De ce?
De fericire8-|.
Era de asteptat ca o sa ma emotioneze toate lucrurile astea.Numai cat ma gandesc la momentul in care o sa ne revedem tip de fericire.Si totusi parca au trecut repede 2 luni.Mi`a fost dor de EL.De imbratisarile lui,de saruturile lui,de crizele de gelozie,de certurile care se terminau cu o impacare de fiecare data mai frumoasa.2000 de km.Plm`.sh uite ca distanta nu ne`a despartit.Fiecare secunda ce a trecut departe de el m`a facut sa`l iubesc si mai mult,sa ii ador orice imperfectiune,sa`mi fie dor sa ii simt respiratie,sa ii aud bataile inimii.Pur si simplu il iubesc.Nesuferitul meu.Hai pa ca mai am de facut bagaje:X..

vineri, 20 august 2010

Sa nu uitam sa fim copii


Realizez ca o parte din mine inca e copil. Am momente in care ma cuprind amintirile..si`as vrea ca macar o zi, doar o zi..sa pot fi copil. Vreau sa nu mai fiu acaparata de grijile de zi cu zi, sa nu mai am gandirea asta de „om aproape mare”, sa zambesc si atat.


Cand eram copil..parca totul era mult mai simplu,balanta se inclina mereu in favoarea mea, nu trebuia sa`mi fac deloc griji.Eram copil ce draq`.Greshelile lor nu sunt asa grave. Oricum..copiii din ziua de astazi nu mai stiu sa se joace, sa rada..sa fie copii. Sunt mult prea preocupati de telefoane, internet, haine si chestii de genu`asta. Pustoaice de 13-14 ani se machiaza ca niste clovni, isi arata sanii (au asa ceva la 13 ani?), au relatii peste relatii, iau cluburile la rand. Relatiile lor? Arata cam asa: se cupleaza cu vreun cocalar pe messenger, isi fac poze bot in bot, le pun pe hi5 ca sa vada lumea ca sunt „in love” si apoi urmeaza despartirea. Si apoi vine altu`, si dup`aia altu`..pana cand se trezesc la o varsta la care incep sa gandeasca si isi dau seama cat de uzate sunt...
Fratzilor trezirea!!!crede`ti ca daca o puneti cu unu aveti spate sau ce?Unele chiar nu gandesc cand deschid gura.Cum sa mai inaintam noi cu mentalitatea unora de rahat.Cum sa nu ne considere altii cei mai "Saraci" din toate punctele de vedere.
Nu au trecut decat vreo 4ani cand stateam pe strada cu toata gashk.Era mai frumos atunci.Stiam sa ne distram,sa radem,sa glumim,sa spunem bancuri.Nu ca astazi cand fetele si baietii de 12-13 ani vor doar SEX.




Unde`i copilaria mea?coaie ca mi`e dor:| !!!

marți, 17 august 2010

Cel mai frumos sentiment:Iubirea

Asa cum a spus Lao Tzu,Dragostea este una dintre cele mai puternice pasiuni pentru ca ataca in acelasi timp:capul,inima si simturile.Nu conteaza cum a aparut iubirea,important e ca exista..La inceput nu stiam ce sa fac,sa continui jocul in care am intrat sau sa abandonez.M`am lasat dusa de val,de sentimente.S`a intamplat.Suntem si astazi impreuna.Iubesc cu toata fiinta mea pana la ultima suvita de par.Cand se apropie de mine un fior imi patrunde in corp si nu imi mai da pace.Simt niste fiinte minunte in stomac care zburda de fericire odata cu mine.E minunat sentimentul sa stii ca oriunde ai fi,acasa e cineva care te asteapta,isi face griji in momentele cand ti`e rau,iti intinde o mana cand strigi ca nu mai poti.Imi place tot la el,chiar si atunci cand e gelos:X.
Atunci cand sunt singura pe strada,simt ca esti in spatele meu,ca ma aperi de toti si ma simt in siguranta.



Seara cand pun capul pe perna si inchid ochii imi aduc aminte de prima noapte in care am dormit in bratele tale.Prima noapte in care m`am simtit protejata,si nimeni nu putea sa`mi faca rau.In bratele tale puternice nu imi este frica de nimic.
te iubesc pentru ca te-ai “cuibarit” in bratele mele dimineata cand te-ai trezit , si m-ai sarutat ca si cum ar fi fost prima oara

sâmbătă, 14 august 2010

Venezia… fereastra intre cer si ape

Piata San Marco este dominata de catedrala cu acelasi nume, devenita in scurt timp unul dintre simbolurile Venetiei, alaturi de gondole. Construita in anul 828 de catre dogele Giustiniano Participazio in stil bizantin, avea rolul de a adaposti moastele Sfantului Marc Evanghelistul, protectorul orasului. Tot aici vei descoperi trei localuri renumite, printre care si Caffe Florian dechisa inca din 1970 si a carui mobilier este cel original. O alta particularitate a cafenelei Florian este ca in orchestra acesteia canta numai romani. Seara, in Piata San Marco rasuna muzica celor trei orchestre ale localurilor. Este greu de crezut ca vei ramane indiferent in fata frumusetii momentului in care rasuna opere de Puccini in mijlocul Venetiei, in razele lunii, sub cerul plin de stele oglindite in apa..





































Venetia te poate vraji definitiv cu tot ce o defineste cu o singura conditie insa… sa o vizitezi la pas pentru ca altfel vei rata esentialul. La fel de adificatoare poate fi si o plimbare romantica cu gondola pe Canalul Grande, printre cladiri din alte timpuri ce rasar parca din mare, cerul deasupra si gondolierul care canta „O sole mio”(legenda spune ca daca treci cu gondola pe sub Poarta Suspinelor si saruti persoana iubita, dragostea va invinge orice obstacole si va fi eterna). Stradutele orasului sunt de fapt un labirint, iar daca vrei sa iesi cu bine din el trebuie sa citesti cu atentie peretii. Toate acele stradute inguste si intunecate, duc catre kilometrul 0 al Venetiei: piata San Marco. Ispitele care te vor abate de la drum nu vor intarzia sa apara: magazine mari si spectaculoase, buticuri mici si colorate, tarabe cu suveniruri, vinoteci sau cofetarii ale caror vitrine descopera cele mai nebunesti forme de prajituri.


Straduta ingusta



Gondole



Puntea Suspinelor


Cand pasesti „pe pamant venetian” intri intr-o atmosfera speciala, simti cum totul „pluteste” in jurul tau si tu odata cu intregul, te cuprinde vraja verdelui de smarald al apei si mirosul marii.





Un oras ce fusese construit din frica avea sa ajunga in scurt timp, sa fie catalogat drept cel mai frumos oras din lume. In timp ce florentinii spre exemplu erau considerati mari ganditori, venetienii erau considerati oameni foarte practici deoarece ei au reusit sa cucereasca niste mlastini pline de malarie pentru a construi un oras minunat din nimic.




Venezia~comert~



Calatoria culturala in Venetia nu se termina practic niciodata, de aceea cel mai bun mod de a cunoaste istoria acestui oras care a fost candva atat de puternic este de a il vizita pe viu.

vineri, 13 august 2010

Culoarea persoanei indragostite


Viata mea este de un albastru infinit. Stiu, imi vei spune ca e perimata expresia. Iar eu iti voi zambi cu ochii si-ti voi raspunde cu fruntea spre cer intr-o liniste asurzitoare... Albastru ca cerul indepartat. Viata mea e un cer pe care se tot plimba norii. Uneori norii ma dor! Sunt rai, se lovesc intre ei. Alteori norii sunt simpatici, ma gadila. Si Soarele... eu sunt stapana lui sau el e stapanul meu? Luna si stele imi sunt prietene. Misterioase si jucause, ma fac sa stralucesc frumos. Le datorez maretia mea. Lor, tuturor... si celor care ma dor si celor care ma gadila... Viata mea este bleau..

De ce se machiaza femeile?



În sfârşit cercetătorii au descoperit de ce se machiază femeile. iRealiatea ne informează că un psiholog (Ken Mogi) a realizat un studiu pentru a descoperi de ce se machiază femeile. Atât de simplu e motivul… ia să vedem.

Timp de doi ani, mai multe femei au acceptat să fie studiate pe toate părţile în timp ce se machiau, când ieşeau în oraş nemachiate şi pe parcursul zecilor de minute petrecute în faţa oglinzii. Tot atunci, reprezentantele sexului frumos erau supuse unor analize cu ajutorul unui dispozitiv de scanare a creierului.

S-a observat că atunci când erau machiate, femeile gândeau pozitiv, erau mai fericite şi aveau uneori, o senzaţie de euforie, mai ales când se admirau în oglindă. Motivul? Creierul lor secreta mai multă dopamină.

Aceleaşi senzaţii experimentează şi bărbaţii atunci când se rad sau când se dau cu parfum.

Fetelor, voi de ce vă machiaţi? Dar, sexul opus, are aceleaşi senzaţii euforice când se parfumează şi barbiereşte?

joi, 12 august 2010

Am nimic fara tine

E doar inceputul.E una din acele zile in care ma rascolesc amintirile.Imi e asa dor de casa,de bebe,de patul meu,de cana mea cu care imi beau cafeaua in fiecare dimineatza[sh de care nu pot sa ma las].A inceput numaratoarea inversa:-j.La naiba.De ce trebuie sa fie asa.De ce am o stare de cacat?De ce ascult melodii care imi umezesc obrajii?De ce simt ca nu mai trece timpul?De ce am ajuns sa il iubesc asa mult?De ce trebuie sa fie asa greu?Nu stiu ce sa fac sa treaca timpul mai repede.De as putea as zbura pana acasa numai sa ma tina un minut in brate,si sa ma pupe pe frunte asa cum o face mereu



Prefer sa ma certe,sa`mi spuna"Ti`am zis eu,dar nu m`ai ascultat",sa tipe,sa`mi reprosheze o tona de lucruri,ca la urma sa ma ia in brate sh sa ma sarute:-<.
Il iubesc prea mult,in ciuda tuturor lucrurilor.


luni, 9 august 2010

El e cel care m`a invatat ce tarfa e viata


Aveam cativa ani si m'am indragostit de el orbeste.... Era matur, copt la minte. Eu nu eram decat un copil ce dadea piept cu lumea reala. Iar el m'am luat de mana si m'a invatat tot ceea ce stiu, mi'a format caracterul, mi'a culesc frunzele uscate si mi'a vorbit ani buni, in incercarea de a scoate ce e mai bun din mine.
Nu mi'a impus nimic, nu mi'a cerut nimic. Era acolo mereu, de fiecare data cand greseam, de fiecare data cand mai castigam un pariu cu viata, de fiecare data cand lumea apasa greu pe umerii mei, de fiecare data cand simteam nevoia sa urlu sau doar sa tac. Era acolo..... Lasandu'mi libertatea ce mi'a fost atat de draga mereu, lasand aripile'mi firave sa creasca si sa se intareasca, deschizandu'mi cel mai senin orizont. Era acolo cand mi'a fost cel mai frica de mine, s'a rugat la Dumnezeu pentru viata mea, mi'a fost alaturi in fiecare clipa. Si il iubesc!!! Doamne, cat de mult il iubesc si cat am gresit si cat de tare ma strangea in brate, incercand sa ma fereasca de toate rautatile lumii... Doar eu fugem in bataia vantului cu lacrimile in ochi, neintelegand, uneori, mai nimic.




Continui sa'i fiu alaturi si sa'l ajut, desi eu insami nu mai am forta. E singurul om care m'a inteles, singurul om care nu a incercat sa ma schimbe si m'a iubit asa cum sunt eu, cu bune si rele...
Pentru tine, bebe, si pentru toate clipele frumoase ce ne leaga, pentru ziua in care sper ca voi mai apuca sa'ti vorbesc si sa te strang in brate, pentru faptul ca esti cel mai minunat om pe care il cunosc, pentru sufletul tau si pentru femeia minunata in care m'ai transformat.
Te voi iubi mereu, chiar si dincolo de moarte, si tu stii asta!!!

miercuri, 4 august 2010

Viciile si viata la limita...


Viciile reprezintă cel mai mare duşman al omenirii, reuşind să distrugă încetul cu încetul aproape orice persoană, orice suflet. Cu toate că sunt dăunătoare, viciile reprezintă criteriul ce ne desparte de roboţi, reuşind a ne forma un obicei clar din a încerca ceva nou şi a ne opri, sau din a ne distruge încet, încet. Toate atracţiile înşelătoare, toate viciile se pot transforma în o moarte sigură, sau în prieteni imaginari care reuşesc a-ţi satisface toate dorinţele, fără a-i plăti nimic în schimb.

Acest lucru este căutat de toţi, o bucurie, o stare de fericire pentru care sacrificiul este minim (pe moment) şi astfel majoritatea cad în aceste patimi. Odată pătruns în această lume, calea de scăpare o reprezintă doar voinţa şi setea de a reveni înapoi, la acea stare banală care totuşi este raiul atins de cei ce au reuşit a scăpa. Într-o astfel de lume percepţiile sunt diferite. Concepi noi fiinţe, noi iubiri, toate acestea fiind false şi creeate de ceea ce tu numeşti “sursa de fericire” sau “prietenul” care niciodată nu te va dezamăgi. (despre droguri)

Restul viciilor precum alcoolul, tutunul, jocurile de noroc nu afectează în aceeaşi măsură precum drogurile, însă reuşesc a-ţi distruge viaţa şi familia încet, încet, limitele fiind practic inexistente. A scăpa de aceste vicii este a te transpune în lumea reală din care tocmai ai plecat şi a redevini omul dinainte, un om simplu, însă atât de fericit.

Dorind a cunoaşte noi perspective asupra viciilor câteva persoane şi-au prezentat punctul lor de vedere cu privire la întrebarea : Ce crezi despre vicii şi cum crezi că influenţează viaţa omului ?

B. Roxana :

Viciile pot fi si distructive, dar pot fi si o pata de culoare, care sa infrumuseteze si innobileze un om, si sa-l faca… om. Ma simteam foarte cool, era ca un drog, doar faptul ca tineam tigara intre degete, imi dadea un alt statut in fata celorlalti, apoi mi-am dat seama ca e doar un teribilism si ca pot fi o doamna distinsa si fara tigara aia pe care brusc am perceput-o ca pe ceva imputit pt. ca asociam apoi mirosul tigarii cu o persoana, care imi facea sila.

Radu Roxana :

Fara vicii nu esti uman. Viciile nu afecteaza viata, deopotriva o pipereaza. Treaba asta cu viciile e inventie religioasa ,inventie cu tenta religioasa. Cum vrei tu sa ii spui. Doar o scuza pentru a palpa mai concret religia.

Cristian China-Birta :

Viciile sunt ca si “venenum” (actualul venin al nostru) din Roma antica. Adica in cantitate mica e medicament, dar in cantitate mare te ucide. A gusta cate putin dintr-un viciu nu e pacat, ci e cunoastere Pana la urma sigur ca, teoretic, bautura e un viciu, dar ce bine ne pica niste beri din cand in cand… Ca sa nu mai vorbim despre sex Si tot asa cu fiecare viciu. Ni se spune ca suntem pacatosi din nastere. Ce mai conteaza niste pacate mititele si care, culmea, au gust bun?

Dima Alex :

În cazul meu, ambii părinţi fiind fumători, pot spune ca nu ajută cu nimic fumatul, băutura şi niciun alt viciu. Fumatul, in comparaţie cu drogurile sau băutura este cel mai puţin dăunător, însă degeaba. Ţigările sunt bani arşi, cheltuiţi pe nimic bun ce nu numai că îţi goleşte buzunarul dar îţi afectează sănătatea şi îţi distuge plămânii. Fii cuminte, lasă prostiile. Nu te apuca de fumat!

S’M :

Considerand ca vicii fumatul si drogurile (ma refer doar la acestea), cred ca oamenii respectivi si-au pierdut orice urma de independenta, de libertate. Sunt fumatoare, prizoniera cotidiana a tigarilor. Mi-e teama sa incerc macar sa renunt la a fuma. Teama vine din sentimentul ca nu voi reusi, iar atunci imi voi da seama ca sunt anulata ca personalitate. Urasc faptul ca, desi nu imi place sa fumez, permanent ma gandesc la urmatoarea tigara

D.Ovidiu :

Daca un om afirma ca el nu are vicii, avem de-a face, fara dubii, cu o afirmatie falsa. Incepand cu “nevinovatul calculator” langa care petrecem sute de ore in fiecare an (fara rost uneori, doar de dragul tehnologiei) si terminand cu cele mai tari droguri, care ucid mii, viciile sunt prezente in viata fiecaruia. Ori, prin definitie, orice viciu are un impact negativ. Ceea ce, judecat prin prisma faptului ca fiecare isi doreste un trend ascendent in evolutie, nu impune o alta concluzie decat aceea ca trebuie sa luptam impotriva lor.

Neamţu :

M-am lasat, de curand, de fumat. Nu pentru ca s-au scumpit tigarile ci pentru ca, la un moment dat, am decis sa mai conduc si eu, in relatia asta, a noastra. Asa ca am terminat. Brusc. Sper sa tina, pentru ca nu e usor. Slava domnului, alt viciu nu mai am. Nu beau alcool, nu joc jocuri de noroc, nu ma (mai) droghez. Am vazut ca fumatorii sunt, usor-usor, exilati. Si nu vreau sa fiu scos in afara societatii, doar pentru ca fumez. Nu vreau sa depind de un gest. Nu vreau sa depind, punct.

Voi ce credeţi despre vicii ?

marți, 3 august 2010

Vreau...




Vreau imperfectiunea. Vreau , ca atunci, cand "cantecul" se
va opri, sa dansez un "dans" pe care nu-l cunosc. Vreau sa te incrunti cand nu te bag in
seama. Vreau sa te fac sa plangi.Vreau sa te superi, sa ma certi si sa ma ierti. Vreau
sa spun prostii si sa ma saruti zambind.Vreau, ca atunci, cand nu ma mai
suporti si pleci , sa intorc capul dupa tine si sa tip in gandul meu sa te
intorci. Vreau sa-mi fie dor de mirosul pielii tale. Vreau sa ma necajesti, sa ma
tachinezi, sa te joci cu mine, vreau sa fim copii, vreau sa fim adulti. Sunt o rasfatata si nu trebuie sa imi lipseasca asta de la tine. Sunt un
amalgam de dorinte si cerinte. Vreau mult. Vreau...Tu? Si inca ceva. Cu foarte multi ani
in urma, cand eram intrebata ce vreau sa ma fac cand voi fi mare, eu raspundeam: vreau sa
fiu o printesa.


Asculta mai multe audio Muzica

O masca ce ascunde adevarul





Cu totii purtam o masca. Nu lasam niciodata sa se vada adevarata noastra fata.

Pentru ca ne e frica sa nu fim considerati ciudati. Sau pur si simplu pentru a ne integra intr-un grup superior, de frica sa nu parem inferior.. Si astfel nu vom fi apreciati niciodata pentru ceea ce suntem cu adevarat. Si nici nu vom avea prieteni adevarati, pentru ca ei vor aprecia ce noi nu avem, sau, invers, ceea ce avem de oferit nu va fi apreciat niciodata, si nu pentru ca nu e de apreciat, ci pentru ca nu aratam.

In aceasta categorie intra persoanele care vor sa para altceva decat sunt, cele care se lasa duse de “curent”.

Nu suntem altceva mai mult decat o masca ce ascunde adevarul

Pentru ce renuntam la zambete?


Observ oameni care prefera sa zambeasca, dar care nu simt asta cu adevarat. Par fericiti in tristetea lor mascata .Oriunde te uiti vezi doar oameni cu fruntea incretita, oameni care alearga in stanga si dreapta si am ajuns sa ma intreb pentru ce toate astea? De foarte multe ori, uităm că trebuie să zâmbim. De foarte multe ori, uităm că mâine s`ar putea să fie mai bine. De foarte multe ori, uităm că dacă nu s`a terminat nu ăla e finalul. Pentru ce renuntam la zambete? Toți avem zile bune, mai puțin bune, proaste, foarte proaste și lista poate continua. Dar din când în când ne mai gâdilă și o rază de soare și avem o zi un pic mai bună.

E langa tine mereu?


Cand nu mai ai nici o putere si te bazezi in totalitate pe cel de langa tine simti ce inseamna dependenta de iubire.
Dependenta de cel care te hraneste, te poarta pe brate, incearca sa iti aline durerile, sa te tina in brate cand dormi sau ori de cate ori ai nevoie, sa faca pentru tine toate lucrurile banale dar pe care tu nu mai esti in stare sa le faci.
Sa aiba cine sa te auda cand strigi "nu mai pot" si sa iti arate ca poti pentru ca e langa tine. Sa renunte la tot ce e important pentru el doar ca sa fie langa tine. Sa iti spuna ca esti frumoasa chiar daca tu nu te-ai mai uitat in oglinda de zile intregi, cand nu e langa tine sa iti fie totusi alaturi - sa raspunda la telefon chiar daca are o sedinta importanta, sau sa renunte la o delegatie pentru ca tu esti mai importanta si ai nevoie de el.

duminică, 1 august 2010

Fata fara nume




Hy!Astazi am hotarat sa fac cunoscuta legatura dintre mine si cea mai buna prietena.
Nu conteaza numele defapt nu are,aspectul fizic chiar nu cred ca te intereseaza desi in ziua de azi la asta se uita baietii.Conteaza ca e EA.Are multe probleme,e nebuna si nimeni nu o intelege,nici macar eu.Iubeste cu toata fiinta ei si este dezamagita,are incredere in prietenul ei care o face sa sufere.E independenta si face tot ce ii trece prin cap.Ii place sa piarda vremea pe blog citind povesti de dragoste.A avut multe prietene care au dezamagit`o.Iubiti decat unul[actualul].Cred ca un om deprimat nu prea stie ce-i in sufletul lui. Nu e stapan pe propria viata. In mintea si-n sufletul ei e vraiste.Nici macar nu mai stie cine e ea cu adevarat. Nu se mai regaseste. E pierduta si ii este teama.Se simte singura. Si nu bate campii. Chiar este singura, Nu poate sa-mi reproseze nici macar mie , desi uneori o face.
Si cum spuneam Iubeste cu toata fiinta ei.Poate ca-n acea banalitate s-a ascuns ceva frumos. Acea sclipire ce o au doar lucrurile simple, comune, de care te atasezi si nu poti sa te desprinzi. Niciodata n-am stiut sa-l descriu.Copilul asta ascunde acea frumusete, acea caldura si firesc, ce in putini gasesti.

Asculta mai multe audio Muzica