Am nimic fara tine

E doar inceputul.E una din acele zile in care ma rascolesc amintirile.Imi e asa dor de casa,de bebe,de patul meu,de cana mea cu care imi beau cafeaua in fiecare dimineatza[sh de care nu pot sa ma las].A inceput numaratoarea inversa:-j.La naiba.De ce trebuie sa fie asa.De ce am o stare de cacat?De ce ascult melodii care imi umezesc obrajii?De ce simt ca nu mai trece timpul?De ce am ajuns sa il iubesc asa mult?De ce trebuie sa fie asa greu?Nu stiu ce sa fac sa treaca timpul mai repede.De as putea as zbura pana acasa numai sa ma tina un minut in brate,si sa ma pupe pe frunte asa cum o face mereu



Prefer sa ma certe,sa`mi spuna"Ti`am zis eu,dar nu m`ai ascultat",sa tipe,sa`mi reprosheze o tona de lucruri,ca la urma sa ma ia in brate sh sa ma sarute:-<.
Il iubesc prea mult,in ciuda tuturor lucrurilor.